Nov 25, 2010

Drojdia - un remediu din antichitate

Bunica mea obisnuia sa spuna ca 'Drojdia de bere e buna si daca o iei degeaba...'.


Descoperita din antichitate si redescoperita in diverse momente de cumpana ale omenirii, drojdia este de fapt un 'concentrat' de micro-organisme vii (un tip de ciuperci). In vechime era folosita pentru fermentarea alimentelor si a bauturilor sau pentru coacerea aluatului.


Tin minte din copilarie ca bunica, un fel de 'vraci local', ne dadea foarte des
drojdie de bere pentru 'viermisori', cearcane si in general pentru ca eram slabi.
Mamei mele i-a dat in timp ce era insarcinata cu sora mea (si ceva timp dupa), iar ea si bunicul luau pentru tensiune, ceva probleme cu inima si cu stomacul. Nu mai stiu exact detaliile, le-am aflat ulterior de la ai mei, dar stiu ca drojdia la noi era nelipsita (pe vremea aceea se gasea doar proaspata, la calup, parca scartaia putin cand o rupeai, avea un miros placut si un gust specific, parca usor acrisor).


Este o sursa importanta de proteine, de multivitamine, in special cele din complexul B, de minerale, enzime si aminoacizi, fiind in acelasi timp saraca in grasimi.
Recomandarile sunt extrem de variate de la anemii severe si carente majore de vitamine si minerale, pana la deficiente neurologice grave, cum ar fi  Parkinsonul, Alzheimerul sau paraliziile. 
Protejeaza ficatul si pancreasul, este un bun adjuvant in tratamentul hepatitelor diverse si al diabetului, reface mucoasa intestinala si actioneaza impotriva parazitilor intestinali.
Se recomanda atat in oboseala cronica, bolile autoimune  cat si pentru stresul cotidian.
Are un puternic efect regenerator atat intern, cat si extern, la nivelul pielii, pentru afectiuni dermatologice diverse, in acelasi timp  fiind des folosita si  pentru variate remdii cosmetice (*o sa revin cu ceva retete cosmetice, Masca pentru acnee este una dintre ele).


Are un efect spectaculos in curele de slabire (desi mult timp s-a crezut ca ingrasa). Senzatia de satietate obtinuta dupa administrare, detoxifierea celulelor si reechilibrarea balantei de vitamine si minerale din organism, contribuie la o pierdere in greutate considerabila si stabila in timp.


Curele cu drojdie se fac in reprize de 2-4 saptamani (depinde de gravitatea afectiunii), dupa care urmeaza tot atata pauza (2-4 saptamani) si iar o cura noua. Sunt recomandate 4 cure pe an, iar pentru cazurile grave, acute, acestea se pot prelungi pana la stabilizare.


Drojdia se administreaza intre mese (pentru o absortie completa), cate 1 lingurita de 3 ori pe zi. La copii (peste 4 ani) se va da 1 lingurita pe zi.
Este de preferat sa se dizolve in putina apa si sa se ia repede (eu asa o iau) sau sunt diverse artificii de administrare, amestecata cu miere, ceai, suc, etc (dar cred ca asa se prelungeste disconfortul ingerarii sale).


Bacteriile componente sunt de cultura, cresc (se inmultesc) in conditii controlate, de laborator iar forma comerciala poate fi proaspata, uscata sau pastile (se pot gasi la plafar).


Tips:
- Cautati drojdia de cultura. Cititi cu atentie ingredientele.
Orice aditiv in plus ii poate modifica proprietatile terapeutice.
- Drojdia proaspata se poate pastra la congelator o perioada indelungata (chiar si 1 an).
- Daca va baloneaza puteti lua in paralel carbune medicinal sau diverse ceaiuri (coada soricelului, anason, chimen, etc)
- Daca aveti dubii privind un anumit tip de drojdie, denumirea ei stiintifica este  'Saccharomyces cerevisiae'.